Manastirea Probota

      Ansamblul Manastirii Probota i-si are asezamantul la marginea satului Probota din comuna Dolhasca, judetul Suceava. Manastirea a fost cunoscuta in vechime sub numele de Manastirea Pobrata care s-ar traduce sub numele de “Fratia”. Ctitorul Manastirii este domnitorul Petru Rares care a inceput constructia bisericii in anul 1528 fiind terminata in anul 1530 conform pisaniei, cu hramul Sfantului Nicolae. Anterior Manastirii Probota a existat o biserica din piatra ctitoria domnitorului Alexandru cel Bun, asezata la 200 de metri de actuala manastire in apropierea paraului Probota, care din pacate a fost distrusa de alunecarile de teren, actualmente observandu-se in teren doar ruinele fundatiei. Fara urme de indoiala pot afirma ca ansamblul Manastirii Probota este unul dintre cele mai de seama din Moldova atat prin constructia bisericii cat si prin calitatea picturii interioare.

  

Pisania

     Pisania este scrisa in limba slavona si are urmatorul continut: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila Lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Stefan Voievod cel Batran, a binevoit domnia mea cu buna mea voie in a 4-lea an al stapanirii mele imparatesti, a zidi acest hram intru numele Arhiereului facatoru de minuni Nicolae, fiind egumen chir Grigore in anul 7038 (1530)".

Pictura din camera mormintelor

    Mesterii au pictat biserica  în frescă în stil bizantin atât la interior cât şi la exterior. Acestea datează din vremea domniei lui Petru Rareş, dar ele s-au păstrat originale doar în pridvor şi pronaos. La restaurarea din anul 1844, picturile din încăperea mormintelor, naos şi altar au fost refăcute grosolan de către meşteri care au respectat totuşi iconografia initiala.

Pietrele tombale din camera mormintelor

       In camera mormintelor pe partea dreapta sunt inhumati domnitorul Petru Rares alaturi de sotia acestuia Doamna Elena Ecaterina Despotovna ambii avand pietrele de mormant realizate din marmura alba. In continuitatea lor sunt inmormantate Eftimia, fiica lui Petru Rares si Samfira, fiica lui Stefan Rares, acesta din urma este inhumat pe partea stanga. In sec XVII Manastirea a fost pradata de localnici care au jefuit si mormintele. Totusi, dupa deschiderea mormintelor de catre arheologi s-a constatat ca lipsesc domnitorul si sotia acestuia, de fapt mormintele erau goale. Studii mai recente incearca sa le atribuie doua morminte descoperite recent la biserica Sfantul Gheorghe din Harlau. Ipotezele se bazeaza pe vesmintele acestora si vechimea mormintelor.
     Se mai spune ca Domnitorul a fost inmormantat in taina pentru a induce in eroare pe viitorii profanatori, ceea ce s-a si intamplat, mormintele de la Manastirea Probota fiind "jefuite" de mult. Din pacate mormintele voievodale de la Biserica Sf. Gheorghe din Harlau nu au beneficiat si de o piatra tombala ceea ce face si mai grea elucidarea misterului, sa speram totusi ca domnitorul este inmormantat aici.

 


     In anul 1904 la celebrarea a 400 de ani de la mortea lui Stefan cel Mare a fost adusa de la Biserica Sf. Nicolae (astazi ruinata) piatra tombala a Doamnei Maria Oltea, mama domnitorului. Din pacate mormantul acesteia este pierdut, doar sa speram ca va fi descoperit in urmatoarele cercetari arheologice. Alaturi de piatra acesteia sunt expuse si alte pietre tombale care au apartinut unor dregatori inmormantati in pridvorul si pronaosul bisericii.

Pictura murala din pronaos

Picturi murale reprezentand sfintii

    Tabloul votiv a fost pictat pe peretele sud-vestic al naosului, cel actual fiind refăcut în 1844 si reprezinta pe domnitorul Petru Rareş, Iliaş Rareş, Ştefan Rareş, Doamna Elena şi doi copii mai mici: Constantin şi Ruxandra. Domnitorul oferă macheta bisericii Mântuitorului, prin intermediul Sfântului Nicolae, patronul acesteia. Remarcam faptul ca chipul lui Iliaş a fost înnegrit în acest tablou votiv, ca o pedeapsa pentru trecerea sa la Islamism.

                   
 Ruinele Curtii Domnesti in prag de restaurare si beciurile domnesti astazi restaurate.