Legendele lui Radu Mihnea

      Domnitorul Radu Mihnea s-a remarcat prin conducerea succesiva a celor doua state, Muntenia si Moldova, stiind sa-si atraga simpatia vecinilor turci si crestini prin buna intretinere a relatiilor diplomatice.
     Prin alungarea lui Gabor Batory ajunge domn in Muntenia  unde se dovedeste a fi un bun conducator, domnia sa fiind expusa pe mai multe perioade si anume din septembrie 1601 pana in martie 1602, martie 1611 pana in mai 1611, 12 septembrie 1611 pana in august 1616 si in final din luna august 1620 pana in august 1623.
     Reuseste sa dejoace un complot boieresc, printre care fiind implicat si Barcan vel-stolnic, toti complotistii fiind condamnati la moarte.
Radu-Mihnea acapareaza domnia Moldovei cu ajutorul armatei turcesti cu care ajunge la Iasi si aici domniile succedandu-se pe un interval de ani incepand cu 24 iulie 1616 pana la 9 februarie 1619 si 4 august 1623 incheind cu 20 ianuarie 1626.

Legendele lui Miron Barnovschi

      Pe numele original Miron Barnovshi Movila, a fost unul din domnitorii de cinste a Moldovei, chiar daca domnia acestuia a fost de scurta durata, el s-a facut remarcat prin numarul mare de biserici si manastiri pe care le-a construit in acest scurt timp.

      A avut doua domnii, prima de la 13 ianuarie 1626 pana in iulie 1629, iar a doua domnie din aprilie 1633 pana in 2 iulie 1633.

Prima domnie a abtinut-o prin sustinerea boierilor la Inalta Poarta si prin platirea unei sume de 100000 de coroane. 

     Dupa trei ani a fost mazilit din cauza neincrederii pe care io acordau turcii domnitorului datorita afinitatii acestuia pentru Polonia si neacceptarea platii tributului care a fost suplimentat cu un bacsis de 40 de pungi de galbeni.

Legenda lui Despot Voda

       Despot Voda cunoscut si sub numele de Ioan Iacob Heraclide, a fost de origine greaca din Samos, aceasta purtand titluri de cavaler şi conte palatin al Imperiului romano-german.

      Prin uneltirea lui AlexandruLapusneanu acesta ajunge domn al Moldovei în 1561 cu ajutorul nobilimii protestante din Polonia si a celei habsburgice, obţinând apoi si asentimentul Porţii otomane prin urcarea tributului la 50 000 de scuzi. Totusi el nu reuseste sa multumesca polulatia si nobilimea prin masurile luate, ingreunandu-si foarte repede situatia si cu ajutorul uneltirilor lui Laski, un nobil polon care si-a amanetat proprietatile pentru a-l ajuta sa ajunga la tron.

     Simtindu-se amenintat din toate directiile Despot Voda se refugiaza in Cetatea Sucevei unde asediat de hatmanul Stefan Tomsa timp de trei luni, acesta este silit sa deschida portile. Stefan Tomsa il ucide cu o lovitura de buzdugan

Legendele lui Alexandru Lapusneanu

      Alexandru Lapusneanu se poate identifica ca unul dintre domnitorii care au condus prin tiranie si varsare de sange. Acesta a avut doua domnii, prima domnie a ajuns sa o acapareze cu ajutorul polonezilor, detronandul pe Domnitorul Ioan Joldea in 1552 domnind pana in 1561, iar a doua din anul 1564 pana in 1568 dupa moartea lui Despot Voda care este ucis de Stefan Tomsa.
      Lapusneanu i-si cumpara tronul de la Poarta cu 200000 de galbeni. Cum alesul boierilor era Stefan Tomsa a izbucnit un razboi civil, ulterior armatele turcesti si tataresti au invadat tara jefuind totul. Stefan Tomsa fuge la polonezi dar acestia il acuza de anumite pradaciuni comise in Polonia si il decapiteaza in Liov, unde este si inmormantat.  Pentru a-si consolida domnia, Alexandru Lapusneanu promite boierilor iertare si la un pranz mare unde au fost invitati cei mai de seama boieri ai vremii, in timp ce acestia mancau si petreceau, mercenarii au navalit peste ei si i-au macelarit.

Legenda Lui Stefan cel Mare si al comunei Baia- Suceava (Groapa lui Harjap)

Stefan, M. Teodoreni

   Legenda mi-a fost data sa o aud din gura unui batran al comunei Baia. La randul lui si acesta o stia de la un strabun de-al lui, impreuna cu multe alte legende care din pacate s-au pierdut o data cu trecerea in nefiinta a acestuia.
    Legenda este legata de batalia lui Stefan cel Mare cu oastea maghiara condusa de Matei Corvin in perimetrul actualei comune Baia, cunoscuta si ca Targul Moldovei, prima capitala a statului Moldovenesc.
    In timpul acestei lupte, Stefan este nevoit sa dea foc la capitala, iar in invalmaseala creata, Matei Corvin este grav ranit de o sageata cu trei varfuri. In ajutorul lui a sarit un anume Harjap, care pe carari ascunse a reusit sa-l treaca muntii in Ardeal.

Legendele lui Petru Rares

Petru Pares, Manastirea Probota

       Mai intai doresc sa mentionez ca Petru al IV-lea Rareş a domnit in Moldova de două ori: prima domnie a inceput la 20 ianuarie 1527 pana la 18 septembrie 1538 şi a doua domnie a inceput la 19 februarie 1541 si s-a sfarsit la 3 septembrie 1546.
     A fost fiul natural al lui Ştefan cel Mare cu o anume Răreşoaia, existenta acesteia din pacate nu este documentată istoric.
    Domnitorul a pastrat multe din calităţile tatălui său: ambiţia, îndrăzneala, vitejia si gustul artistic fiind in schimb o fire nestatornică lipsindu-i simtul politic. Despre viata domnitorului inainte de domnie se cunosc foarte putine lucruri, se stie sigur ca acesta era negustor de peste in zona Galatiului motiv pentru care i se spunea şi „Măjariul. Si aici intervine si povestea noastra:

     Cand au hotarat boierii sa-l puna domnitor pe Petru-voda Rares acesta nu era acasa ca se intamplase sa fie cu majile lui la Galati la peste. Boierii si mitropolitul au trimis slujitori cu haine scumpe domnesti sa-l intampine si sa-l aduca in graba la scaunul domnesc.

Legendele lui Stefan Cel Mare partea a III a

Pictura murala biserica Manastirii Probota

     Dupa cum am specificat si intr-un post anterior, in marea lor majoritate, legendele domnitorului Stefan cel Mare sunt legate de faptele sale de vitejie, iar o parte sunt legate de administrarea statului, dar toate sunt impresionante pe drept cuvant. Voi mentiona aici doua legende inspirate zic eu din fapte reale, legende pe care cronicarul Ion Neculce a avut bunavointa si inspiratia sa ni le transmita de peste veacuri, noua astazi si cine va crede bine va fi si cine nu crede tot bine va fi.

Legendele lui Stefan Cel Mare partea a II a

Sala tronului

Legenda Cetatii Neamtului

        Una dintre cele mai cunoscute legende din Moldova este cea legata de Cetatea Neamtului. Dupa infrangerea suferita de Stefan cel Mare la Razboieni, acesta a incercat sa se retraga la cetate unde era adapostita si mama acestuia. Cand a incercat domnitorul sa intre in cetate, mumasa la intampinat cu vorbe grele: “paserea in cuibul sau nu piere”, de s-a dus domnul si a strans oaste cu gandul ca izbanda va fi a lui.

 In acest timp oastea turceasca sa asezat pe un varf de munte de unde au inceput sa loveasca puternic cu tunurile in cetate. In una din inchisorile cetatiii era intemnitat un neamt care a trimis raspuns mamei lui Stefan ca daca il va slobozi, el va mantui cetatea de acel greu.

Legendele lui Stefan Cel Mare partea I

        Multe din legendele marelui domnitor sunt legate de fapte de lupte si s-au pastrat atat in scrierile medievale cat si in traditiile orale. Cea mai de seama scriere a fost realizata de cronicarul Ioan Neculce in Letopisetul “Descrierea Moldovei”, cronica “O sama de cuvinte.

       Fiind proaspat inscaunat, Stefan-voda a luptat impotriva turcilor in apropiere de Galati, recapatand Cetatea Alba si Chilia. Mai apoi turcii au recucerit cetatile. Dupa Lupta de la Razboieni, turcii au facut pace cu Stefan, acestora dandu-le “hotar si olat Buceagul”. “Si turcii apoi au adus tatari din Cram si i-au asedzat in Buceag, carii stau si pana astazi, precum au asedzat si la Hotin lipcani”.

“Stefan-voda cel Bun multe razboai au batut. Si ase sa aude din oameni vechi si batrani, ca, cate razboai au batut, atite manastiri cu biserici au facut.”