Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie

      Ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, Biserica Sfantul Ilie este situata in satul Sfantu Ilie din comuna Scheia, judetul Suceava, in imediata vecinatate a cartierului sucevean Obcini la intrarea in sat.
     Este un monument deosebit care din pacate nu este pus in valoare. Poate ca biserica este trecuta in circuitul turistic al zonei, totusi ea nu se poate vizita deoarece este mai permanent inchisa.
    In aceasta perioada monumentul este si in restaurare, totusi nu am observat mai nimic restaurat, cred ca se asteapta banii, tipic pentru astfel de situatii in care edificiul i-si continua linistit procesele de degradare. Din cauza acoperisului care este mult prea mic, apa se scurge pe zidarie si contraforti, fenomen care este dezastruos in anotimul rece din cauza fenomenului inghet-dezghet. Deasemeni se intampla si cu pietrele tombale, care sunt expuse afara in intemperii. Dar sa lasam problemele care cu siguranta se vor rezolva cu ajutorul banilor si sa va prezint monumentul.

       Ansamblul biserii Sfantul Ilie are in componenta 3 obiective:

  Biserica "Sf. Ilie" – care dateaza din anul 1488

  Clopotniţa - datand din secolele XV-XVIII

  Zidul de incintă - datand din secolele XV-XVIII

      Iniţial edificiul a fost inchinat Sfântului Ilie Tezviteanul, si a functionat ca manastire si scoala de pregstire teologica ca mai apoi in jurul ansamblului sa se formeze si o vatra medievala care a ramas pana astazi si care a preluat numele bisericii.

      Deasupra usii de la intrarea in biserica se afla pisania in limba slavona care s-ar traduce prin urmatoarele: "Io Stefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn al Tarii Moldovei, am zidit acest hram in numele Sfantului Prooroc Ilie, si s-a inceput in anul 6996 (1488), luna mai 1, si s-a sfarsit in acelasi an, octombrie 15.

 Portalul de intrare in pronaos realizat in stil gotic.

 Detaliu arcade portal.

 Biserica beneficiaza de cele trei incaperi, pronaos, naos si altar. Deasemeni biserica este construita in plan triconic cu turla asezata pe naos, aproape identica cu Biserica Patrauti.

 Tavanul pronaosului este realizat dintr-o calota semisferica sprijinita pe patru arce. Se poate observa si pictura care din pacate nu s-a pastrat cea originala din timpul domnitorului, in secolul al XVII-lea aceasta a fost refacuta pastrandu-se iconografia, pictandu-se culoare peste culoare, exact dupa original.

 Peretele ce desparte pronaosul de naos. Se pot observa si depunerile de fum si praf de pe pictura care asteapta restaurarea.

 Pictura murala din interiorul pronaosului de pe zidul nordic. Se pot observa si ferestrele mici dotate cu geamuri vitralii nu mai vechi de 30 de ani.

 Pictura murala din interiorul pronaosului de pe zidul nordic. Se vede si o incercare de restaurare. V-am spus ca edificiul este pe drumul cel bun, dar mai dureaza. De cativa ani in biserica nu se mai oficiaza slujbe, pentru aceast lucru s-a construit in vecinatate o biserica din lemn.

Portalul de intrare in naos realizat in stil gotic.Deasupra acestuia se poate observa o frumoasa fresca reprezentand pe Maica Domnului cu Pruncul.

Zidul nordic al naosului

Turla naosului sprijinita pe patru arce mici intr-o calota sferica, calota sprijinindu-se pe patru bolti mari.

Pictura murala interioara de pe zidul sudic al naosului. Pictura se poate observa cu dificultate din cauza fumului si a prafului depus pe aceasta.

Tabloul votiv.

In partea dreapta a naosului este reprezentat tabloul votiv pe doi pereti. Pe peretele vestic este reprezentat domnitorul Stefan cel Mare tinand in mana stanga biserica, calauzit la tronul Mantuitorului de Sfantul Ilie.

Pe peretele sudic sunt reprezentati de varsta matura fiii Bogdan si Stefanita in ordinea succesiunii la tron. In urma lor este reprezentata doamna Maria Voichita, lucru neobisnuit deoarece in bisericile de la Patrauti, Badeuti si Voronet ea apare totdeauna dupa domnitor.

Tabloul Votiv.

Partea sudica a tabloului votiv ce reprezinta pe Bogdan, Stefanita si doamna Maria Voichita.

Pictura exterioara de pe partea sudica. Se poate obserca Scena Scara Sfantului Ioan.

Pictura este cea originala si dateaza din timpul domniei lui Petru Rares. Peretele nordic este retencuit si nu mai pastreaza urme de fresca.

Fereastra pronaosului inconjurata de fresca Scara Sfantului Ioan.

 Pictura murala exterioara reprezentand scene cu sfanti, peretele sudic

 Pictura murala exterioara reprezentand scene cu sfinti, de pe peretele sudic. Jos se poate observa partea superioara a unui contrafort care e ridica pana la doua treimi din inaltimea edicifiului, iar in partea dreapta se observa un rand de ocnite sprijinite pe doua randuri de arcaturi oarbe.

Pictura murala exterioara tot de pe peretele sudic. Se poate observa gradul de degradare al frescei, aceasta in unele locuri lipsand cu desavarsire, putandu-se observa caramida.

Tot pe peretele sudic apar pe fresca diferite graffiti, unele medievale, altele cat se poate de moderne.

In imagine se poate observa chipul unui ierarh in vesminte arhieresti, caruia ii apartine un grafiti medieval avand inscriptia: "Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi"

Detaliu graffiti cu inscriptia in chirilica: Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi.

Un alt graffiti medieval aparut tot pe partea sudica a edificiului: "Jahanes Schmetzi: Ano 1775. 3 Juli".

Dedesubtul lui se afla o serie de graffiti satesti realizate intre anii 1900-1944.

Zidul sudic al bisericii, se poate observa si unul din contraforti.

      Primele reparatii si zugraveli sunt efectuate de mitropolitul Varlaam Moţoc (1632-1653) ca mai apoi în timpul luptelor cu Ioan Sobieski sa sufere pagube insemnate.

Arcaturi si ocnite despartite de brauri realizate din caramida smaltuita de pe zidul sudic.

Arcaturi si ocnite despartite de brauri realizate din caramida smaltuita de pe zidul sudic 

 Conjunctura nefericita face ca in anul 1783 guvernul austriac sa desfiinteze mănăstirea, aceasta fiind lasata in paragina. Totusi biserica a continuat sa functioneze deoarece este mentionat numele preotului Constantin Popovici, care a venit aici ca paroh în anul 1797 şi a slujit jumătate de secol.

 Arcaturi si ocnite despartite de brauri realizate din caramida smaltuita de pe zidul nordic.

Zidul nordic al bisericii. Se poate observa ca fatada nu prezinta fresca iar in locul ei se observa o tencuiala de data recenta.

  Pe aceasta piatra tombala se pot citi urmatoarele: "a făcut-o pan Dumitrache prea iubitului sau frate mai mare ... inmormantat aici in Manastirea Sf. Prooroc Ilie; vesnica lui pomenire, in anul 7103 (=1595). A fost de fata Carichitsi, servul lui Dumnezeu".

 Cu prilejul diferitelor sapaturi efectuate in curtea bisericii s-au descoperit si cateva pietre tombale scrise in limba slavona si in limba romana in chirilica. Din pacate pietrele sunt foarte deteriorate si cu greu s-a putut descifra inscriptia. Astazi ele sunt expuse langa peretele din fata bisericii.

In fata intrarii in biserica sunt incastrate mai multe pietre tombale. Pe cea de culoare alba se mai poate distinge doar anul 7271 (1763).

O alta piatra tombala expusa in fata bisericii, pe aceasta se poate citi: "a făcut-o si a impodobit-o Draga domnului ei Kirste, care a plecat la lacasul de veci si a fost inmormantat in anul 7172 (1664)."

O alta piatra tombala foarte deteriorata este incastrata in trotuarul bisericii , pe ea se mai poate observa trei flori cu cinci petale incastrate in cercuri.

O alta piatra tombala extrem de deterioarata este situata in dreptul naosului pe partea sudica a edificiului.

Clopotnita bisericii.

   Ultimele lucrari de restaurare s-au realizat sub conducerea arhitectului austriac Karl Romstorfer la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu acest prilej biserica beneficiind si de un nou acoperis realizat cu placi de tigla rosie.

Turla bisericii. La baza ei si la partea superioara apar doua randuri de ocnite.