Biserica de lemn din Zlodica si vechiul pod

 

     O frumusete de biserica pastrata peste secole la poalele dealului Catalina, nu departe de Cotnari, in cimitirul vechi al satului. Este construita pe fundatie de piatra adusa din vecinatate, care astazi este tencuita, iar talpa si zidurile sunt din barne de stejar captusite cu scanduri vopsite in culoare caramizie.

Cimitirul Vesel - Sapanta

    Maramures, un vis frumos, poate la fel de frumos ca zona Bucovinei :). Dupa plecarea de la Manastirea Barsana am ajuns in Sapanta unde ne-am cazat la o pensiune, poate ce-a mai frumoasa dintre toate imprejurimile, inconjurata de o livada de nuci. Cei ce cunosc zona cred ca stiu despre ce pensiune este vorba, nu vreau sa-i fac reclama aici. Ei si dupa putina odihna am iesit la o plimbare prin sat sa mai vedem si noi una alta, ca babele.
     Si ce sa vezi!!? Fete frumoase dom'le, ce mai! Rotunjoare si rosii in obraji, pline de viata, chiar si vesele, poate de la palinca :D.
     Si dupa popasul fara voie/ de nevoie am observat si indicatorul spre Cimitirul Sapanta, inca 5 minute de mers dupa alea 10, ca mosnegii si noi si din crasma-n crasma ajungem intr-un final in poarta cimitirului.

Catedrala Catolică din Baia

      
       Catedrala Catolică din Baia cu hramul Sfânta Fecioară Maria se ridica si astazi mareata in apropierea centrului comunei Baia din judetul Suceava, pe drumul ce duce la Sasca Mica. Catedrala a fost construita de domnitorul Alexandru cel Bun pentru sotia sa Margareta, care era de neam polonez si de religie catolică. Despre fostul oras Baia, astazi din pacate ajuns la gradul de comuna, putem spune ca este atestat de la 1300 si este fosta capitala a statului feudal Moldova, ulterior aceasta a fost mutata la Siret. Dezvoltarea localitatii s-a datorat unor artere comerciale ce par sa fi existat inca din antichitate si de mestesugari veniti din Transilvania
     .Cuvantul “Baia” se poate traduce ca “ mina” si atesta exploatarea unor mine inca din antichitate, in satul Bogata care face parte din comuna Baia chiar identificandu-se una din aceste  mine care se afla  in padure, in acest moment cu intrarea prabusita.

Curtea Domnească de la Suceava

    
     Asezata in centrul fostului oras medieval, in vecinatatea bisericilor Sf. Dumitru şi  Biserica Domniţelor, Curtea Domnească de la Suceava a fost cea mai veche casa domneasca a orasului, realizata în timpul domniei lui Petru I Muşat. Prima resedinta identificata in timpul sapaturilor arheologice a fost o casa rectangulara de lemn cu dimensiunile de 19,5 m pe 7 m, la aceasta neexistand elemente de aparare.
     Tot din cercetari arheologice, se poate afirma ca in timpul domniei lui Alexandru cel Bun s-au refacut constructiile din lemn, iar mai tarziu s-au ridicat constructii din piatra si anume zidul de incintă şi primul corp de clădiri, prevăzute cu beciuri, de pe latura de est.Urmatoarele lucrari de constructie s-au realizat in a doua jumătate a veacului al XV-lea, Curtea Domnească suferind un puternic incendiu, construcţia din lemn din timpul lui Petru I Muşat, fiind complet distrusă.

Castelul Bran

       Situat la mai puţin de 30 km de Braşov, pe şoseaua care leagă Braşovul de Câmpulung in regiunea culoarului Rucăr-Bran, Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic.
La 19 noimebrie 1377 un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) acorda saşilor din Scaunul Braşovului dreptul de a construi o cetate noua din piatră la Bran, pe cheltuiala şi cu meşterii lor, regele mai promite ca daca va cuceri Ţara Românească va muta vama de la Rucăr la Bran.

Palatul Cuza de la Ruginoasa

     La jumatatea distantei intre orasul Targu Frumos si Pascani se afla comuna Ruginoasa, asezata pe o veche mosie boiereasca, cumparata de boierul Sturdza de la Duca Voda la sfârşitul secolului al XVII-lea.
In anul 1804, logofătul şi marele vistiernic Săndulache Sturdza angajeaza un arhitect vienez pentru a ridica o reşedinţă luxoasă in locul casei vechi boiereşti, ulterior in anul 1811, Săndulache Sturdza construieste în spatele palatului o biserică de conac pe fostul loc al unei biserici din lemn.
Palatul a fost moştenit de către logofătul Costache Sturdza, fiul lui Săndulache şi văr al domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849) care a refăcut palatul în stil neogotic, stil păstrat pana astăzi.