Manastirea Dobrovat

     

     Biserica este ultima ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, care moare inainte de terminarea constructiei, fiul acestuia Bogdan III se ocupa de terminarea lucrarilor, iar Petru Rares se ocupa de pictarea bisericii, care este de o valoare exceptionala.

Edificul este situat in vechii codri ai Iasului in satul Dobrovat-Rusi si reprezinta o ctitorie foarte valoroasa, care a trecut bine prin timp, fapt datorat accesului anevoios, pana nu demult timp. Tocmai lipsa vizitatorilor a facut ca acest edificiu sa se pastreze nealterat si sa ne ofere astazi un pic din acele vremuri trecute, despre care se stiu putine lucruri.

Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Vaslui

 Cel mai important monument din judetul Vaslui este biserica Domneasca. Biserica a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1490, dar din pacate monumentul a fost avariat complet si reconstruit din temelii in anul 1820 pe cheltuiala Mariei Cantacuzino, sotia marelui logofat Costache Ghica.

Manastirea Voronet

 Manastirea Voronet este situata pe valea Voronetului la cativa km de Gura Humorului si detine una din cele mai importante biserici ctitorite de Stefan cel Mare, un edificiu reprezentativ pentru stilul moldovenesc, cu hramul Sfantul Gheorghe.

Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Volovat

     Zona Bucovinei inca ascunde multe dintre cele mai importante monumente pe care le-au dat vechii domnitori si boieri. In cazul de fata biserica este una domneasca ctitorita de Stefan cel Mare spre sfarsitul vietii intre anii 1500-1502. Monumentul este situat in satul Volovat, la o distanta de cativa km de muncipiul Radauti.

Biserica Sfantul Nicolae Domnesc din Iasi

  

  Trecut si viitor, asa pot descrie existenta unui important edificiu al Iasului. Candva o biserica domneasca dedicata sacrului si inscaunarii domnitorilor moldoveni, loc de  practica a ritualului ungerii, frumos descris si de domnitorul Dimitrie Cantemir  in cadru cartii sale Descriptio Moldaviae, astazi edificiul se etaleaza ca o noua constructie aproape identica cu cea ctitorita de Stefan cel Mare, o constructie impunatoare realizata intre anii 1884-1904.

   Din pacate imaginile pe care le voi prezenta aici sunt de la noul edificiu, totusi constructia respecta o mare parte a planurilor originale. Multe personalitati ale vremii precum si unii istorici nu au fost de acord cu ridicarea unui nou lacas ci din contra doreau o restaurare a vechiului lacas care pastra inca multe detalii arhitecturale fine si originale, detaliii care nu au mai putut fi transmise la noua constructie.

Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Piatra Neamt

    Unul din edifciile care m-au inspirat si inca continua sa ma inspire.
Nu sunt la prima vizita a acestui edificiu, de fapt cred ca l-am vizitat de zece ori si experienta am sa o tot repet.
      Proportiile bisericii impreunate cu arhitectura gotica te fac sa iubesti acest edificiu, unul clasic si consacrat pentru epoca lui Stefan cel Mare.  Aici la Curtile Domenesti tot timpul este ceva nou, un rasarit, un apus, sau soarele amiezii, acuma cand am vizitat edificiul, de jur imprejurul bisericii erau numai schele, baraci si utilaje grele, totul imbracat in haine groase de iarna.  Construita in mod special cu rol administrativ, biserica a ramas cel mai important edificiu din orasul Piatra Neamt de la constructie si pana in prezent. 

Biserica Sfanta Cruce din Patrauti

     In goana redescoperirii patrimoniului romanesc am realizat si prima mini expeditie din anul acesta, avand vizate cateva obiective de un interes deosebit. Chiar daca gerul e la el acasa, chiar au fost -10 grade ziua si -26 noaptea :), am reusit sa ajung totusi pe vechi meleaguri bucovinene asa cum mi-am propus. Primul obiect in cauza: Biserica Sfanta Cruce din Patrauti. Ca multe dintre obiectivele de o adevarata importanta din Bucovina, si acesta este o ctitorie a marelui nostru domnitor Stefan cel Mare. Locul?, unul cum nu se poate mai prietenos, la poalele unui deal foarte masiv, ce poarta prenumele domnitorului, acoperit de padure si strajuit de un parau care te duce cu gandul la trecutul glorios : Patrauceanca.

Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie

      Ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, Biserica Sfantul Ilie este situata in satul Sfantu Ilie din comuna Scheia, judetul Suceava, in imediata vecinatate a cartierului sucevean Obcini la intrarea in sat.
     Este un monument deosebit care din pacate nu este pus in valoare. Poate ca biserica este trecuta in circuitul turistic al zonei, totusi ea nu se poate vizita deoarece este mai permanent inchisa.
    In aceasta perioada monumentul este si in restaurare, totusi nu am observat mai nimic restaurat, cred ca se asteapta banii, tipic pentru astfel de situatii in care edificiul i-si continua linistit procesele de degradare. Din cauza acoperisului care este mult prea mic, apa se scurge pe zidarie si contraforti, fenomen care este dezastruos in anotimul rece din cauza fenomenului inghet-dezghet. Deasemeni se intampla si cu pietrele tombale, care sunt expuse afara in intemperii. Dar sa lasam problemele care cu siguranta se vor rezolva cu ajutorul banilor si sa va prezint monumentul.

Manastirea Neamt

     Asezata intr-o poiana larg deschisa de pe valea raului Nemtisor si inconjurata de culmile impadurite ale satului Manastirea Neamt, monumentul reprezinta cel mai mare şi mai vechi aşezământ monahal din Moldova. Manastirea Neamtului atesta o neîntreruptă activitate pusă în slujba neamului şi a credinţei strămoşilor, întreaga sa existenţă conferindu-i aură de legendă, secole de viaţă spirituală ce înnobilează existenta noastră pe aceste meleaguri binecuvântate, sfinţite de sangele martirilor generatiilor trecute. In privinta atestarii documentare, izvoarele istorice nu contin cu exactitate timpul si imprejurarile in care aceasta a luat fiinta, totusi inscriptia de pe un clopot topit la arderea Manastirii Neamtului in anul 1862 confirma existenta manastirii la sfarsitul sec. al XIV-lea.

Manastirea Putna

   Spre deosebire de alte meleaguri moldovene, menţionate documentar cu mult înaintea construirii unor biserici şi mănăstiri pe cuprinsul lor, Putna, ca toponimic sau hidronimic din vechiul ţinut al Sucevei nu este menţionată în nici un document anterior fundării mănăstirii cu acelaşi nume, respectiv, anului 1466
  . Apare frecvent, în schimb, cealaltă Putna, din ţinutul Vrancei, mai cu seamă în documentele de la Alexandru cel Bun, dar şi de la unii dintre urmaşii săi. Constatarea nu poate impune totuşi concluzia fermă că zona situată pe valea Putnei, un pârâu montan care izvorăşte de sub Obcina Mare şi alunecă repede spre apele calme ale Sucevei, întâlnindu-le în dreptul satului Laura, a fost total nelocuită până la mijlocul veacului al XV-lea. Dimpotrivă, numeroasele biserici atestate în primele decenii ale acestui secol pe locuri din imediata vecinătate a Putnei constituie tot atâtea mărturii că zona respectivă cunoştea, încă de pe atunci, o remarcabilă viaţă religioasă şi că Ştefan cel Mare s-a conformat tradiţiei, construindu-şi mănăstirea în preajma unei biserici mai vechi.