Asezata in centrul fostului oras medieval, in vecinatatea bisericilor Sf. Dumitru şi Biserica Domniţelor, Curtea Domnească de la Suceava a fost cea mai veche casa domneasca a orasului, realizata în timpul domniei lui Petru I Muşat. Prima resedinta identificata in timpul sapaturilor arheologice a fost o casa rectangulara de lemn cu dimensiunile de 19,5 m pe 7 m, la aceasta neexistand elemente de aparare.
Tot din cercetari arheologice, se poate afirma ca in timpul domniei lui Alexandru cel Bun s-au refacut constructiile din lemn, iar mai tarziu s-au ridicat constructii din piatra si anume zidul de incintă şi primul corp de clădiri, prevăzute cu beciuri, de pe latura de est.Urmatoarele lucrari de constructie s-au realizat in a doua jumătate a veacului al XV-lea, Curtea Domnească suferind un puternic incendiu, construcţia din lemn din timpul lui Petru I Muşat, fiind complet distrusă.
Constructia finala are forma unui patrulater cu latura est-vest de 67,50 m (pe această latură s-au delimitat şapte camere) şi cea nord-sud de 40 m (aici s-au delimitat cu aproximaţie, şase camere), cu fundaţia adâncită până la 1,50 m şi cu un zid gros de 1,60 m. In prezent, elevaţia zidariei se pastreaza pe înălţimea de 1-1,50 m. Intrarea în interiorul camerelor din zona de nord, unde se mai regaseste elevaţia zidariei era prevăzută pe latura de sud, cu un prag de piatră şi laţurile în spalet, străjuite de montanţi din piatră.
Pivniţele s-au intalnit numai pe latura de est a Curtii, avand o lungime de 24 m şi o lăţime de 12 m, fiind formate din doua nave dispuse pe lungimea pivnitei, separate pe piloni sub formă de arce, dispuşi la 2,80 m depărtare unul de altul, intrarea realizandu-se in stilul clasic acelor vremuri si anume în tobogan pe directia nord.Arcele de susţinere de la intrările în nişele laterale, ne trimit la concluzia că deasupra pivnitei a funcţionat şi un parter, astfel se poate preciza că evoluţia construcţiei Curţii domneşti a avut loc în sensul largirii continue a spaţiului clădit şi a incintei, apreciate de tendintele fiecărui domnitor.
O noua constructie s-a descoperit pe latura de sud si est, materialul arheologic punand in evidenta ca si aici a fost un incendiu.In timpul domniei lui Vasile Lupu s-au realizat si ultimele intervenţii în amenajarea interioară a Curtii Domnesti, constand in reamenajarea unor intrari boltite cu ancadramente de piatra, ca mai apoi dupa domnia acestuia, Curtea domnească si-si incheie definitiv existenta in anul 1675, o dată cu distrugerea Cetăţii de Scaun din timpul domniei lui Dumitrascu Cantacuzino.
Din configuratia amenajarii interioare, tot cu prilejul sapaturilor arheologice s-au descoperit numeroase cahle de sobă, smaltuite si nesmaltuite, provenind de la mai multe sobe. Acestea denota bogăţia şi varietatea ornamentaţiei si ne creează atat o imagine reala asupra vietii de la curte in Moldova, cat si dovezi ale contactelor cu civilizaţia occidentului european, cahlele fiind considerate adevărate monumente arhitecturale de interior.
In prezent, Curtea Domneasca zace in ruine si mizerie de cativa ani, chiar daca s-au inceput lucrarile de restaurare si s-au alocat uriase sume de bani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu