Zona Bucovinei inca ascunde multe dintre cele mai importante monumente pe care le-au dat vechii domnitori si boieri. In cazul de fata biserica este una domneasca ctitorita de Stefan cel Mare spre sfarsitul vietii intre anii 1500-1502. Monumentul este situat in satul Volovat, la o distanta de cativa km de muncipiul Radauti.
Biserica a fost construita in locul bisericii de lemn, biserica care a fost mutata la Putna si despre care se spune ca este ctitoria primului voievod al Moldovei si anume Dragos Voda. Noua biserica este construita din piatra si respecta stilul consacrat al epocii Stefaniene.
Pe exterior biserica este sustinuta de mari contraforturi realizati in stil gotic, cate trei pe de o parte si alta a naosului si pronaosului, iar absida altarului este sustinuta de doi contraforti de dimensiuni mai mici.
Deasupra portalului realizat in stil gotic se afla fixata in zid pisania ce contune urmatoarele cuvinte: "Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn (gospodar) al Țării Moldovenești, fiul lui Bogdan Voievod, cu Doamna sa Maria, fiica lui Radu Voievod și cu preaiubitul lor fiu Bogdan Voievod, au zidit casa (hramul) aceasta întru numele înălțării cinstitei și de viață dătătoare cruci; și s-a început în anul 7008 (=1500) și s-a sfârșit în anul 7010 (=1502), iar al domniei sale anul patruzeci și șaselea curgător, luna septembrie 14".
Absida altarului.
La partea superioara se observa cele doua randuri de acnite, devenite clasice pentru aceste biserici.
Biserica nu este pictata la interior si exterior, totusi in timpul unor lucrari de restaurare sau descoperit fragmente de pictura murala.
Biserica si turnul clopotnita realizat din lemn.
Desi prin arhitectura si vechimea sa biserica este putin vizitata, drept dovada, cand am ajuns la biserica nu a fost nimeni prin apropiere care sa-mi deschida usa sa pot vedea si interiorul.
În jumătatea nordică a Moldovei, pe lângă arhicunoscutele mănăstiri, mai sunt câteva biserici ortodoxe care, din punctul meu de vedere, sunt deosebite:
RăspundețiȘtergere1) Biserica din Părhăuţi - nu are turn, nu are clopotniţă separată, dar are clopote; pridvorul este compartimentat pe orizontală cu un planşeu
2) Biserica lui Petru Rareş - similară - oarecum - cu cea menţionată anterior, dar se pare că pridvorul a fost compartimentat ulterior cu un planşeu
3) Biserica de la Pătrăuţi (Înălţarea Sfintei Cruci) - scurtă în raport cu înălţimea, turlă de formă rotundă pe bază pătrată (nu stelată) şi clopotniţă cu şi rol meteorologic
4) Biserica "4 Degete" (cunoscută şi ca "Biserica lui Răftivanu"). Deşi aparţine stilului moldovenesc tardiv, respectând "tiparul" cu 4 turle atrage atenţia şi prin faptul că a doua turlă este şi clopotniţă. Judecând după aspect, cred că nu greşesc dacă afirm că planul bisericii a fost conceput undeva între 1761 şi 1848.
Pentru că nu pot edita comentariul, scriu o rectificare ca răspuns. mai este şi o a cincea biserică deosebită. Biserica Albă din Baia. Are plan dreptunghiular cu o absidă, însă are turlă.
ȘtergereEu aşa văd că se poate vorbi de 4 modalităţi de manifestare a ceea ce numim Stil Moldovenesc:
RăspundețiȘtergere1) Bisericile fără turle - cum este şi cea din imagine. Dacă nu greşesc, astfel de biserici - deşi ortodoxe - pot avea nave.
2) Bisericile cu o turlă pe naos şi acoperiş fragmentat: o secţiune de forma unui cort - pe partea vestică, una ţuguiată sau de forma unui cort mult mai scurt pe partea estică (absida altarului) la care se pot adăuga alte două secţiuni ţuguiate pe absidele laterale. Baza / baza superioară a turlei este, de regulă, stelată
3) Bisericile cu două turle egale ca înălţime, ambele pe planul longitudinal al bisericii, pe pronaos şi pe naos, de regulă cu baze / baze superioare stelate
4) Bisericile cu mai mult de două turle. Obligatoriu, una din acestea este pe altar. Dacă sunt 3, cea de pe naos este mai înaltă; dacă sunt 4, cele de pe pronaos şi de pe naos sunt mai înalte. Poziţionarea turlelor - dacă sunt 3 sau 4 - este pe planul median al bisericii. Dacă sunt mai mult de 4, obligatoriu 3 dintre acestea sunt pe planul median. Fiecare turlă poate avea ceea ce este cunoscut cu denumirea de "bulb de ceapă", iar bisericile - în ansamblul lor - pot avea elemente neoclasice. Această a patra modalitate de manifestare a stilului moldovenesc a avut loc - cu aproximaţie - între 1761 şi 1848.