Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Piatra Neamt

Unul din edifciile care m-au inspirat si inca continua sa ma inspire.
Nu sunt la prima vizita a acestui edificiu, de fapt cred ca l-am vizitat de zece ori si experienta am sa o tot repet.
Proportiile bisericii impreunate cu arhitectura gotica te fac sa iubesti acest edificiu, unul clasic si consacrat pentru epoca lui Stefan cel Mare. Aici la Curtile Domenesti tot timpul este ceva nou, un rasarit, un apus, sau soarele amiezii, acuma cand am vizitat edificiul, de jur imprejurul bisericii erau numai schele, baraci si utilaje grele, totul imbracat in haine groase de iarna. Construita in mod special cu rol administrativ, biserica a ramas cel mai important edificiu din orasul Piatra Neamt de la constructie si pana in prezent.

Biserica Sfantul Ioan Botezatorul sau cum mai este ea cunoscuta ca Biserica Domneasca inca continua sa scrie istorie. Construita in mod special cu rol administrativ, biserica a ramas cel mai important edificiu din orasul Piatra Neamt de la constructie si pana in prezent.

Portalul de la intrarea in naos realizat in stil gotic, acum expus afara la intrarea in biserica.

Intrarea in biserica se realizeaza printr-un portal in stil gotic deasupra caruia este pusa pisania in limba slavona cu urmatoarele sloave: "Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, a început şi a zidit şi a săvârşit acest hram în numele Naşterii cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul, întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan voievod, care a început a se zidi în anul 7005 (1497) iulie 15 şi s-a săvârşit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 şi doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile."

Totul este bine pastrat poate si din motivul ca la intrarea principala a fost construit un pridvor cu doua secole in urma, pridvor care a fost desfiintat la insistentele marelui istoric Nicolae Iorga.

Pisania bisericii alaturi de o traducere in limba romana si una in limba franceza.

Portalul de intrare in stil gotic. Deasupra usii se pot observa si cateva ancadramente realizate in stil gotic.

Monumentala constructie reprezinta o imbinare intre vechile constructii bisericesti cu caracteristici dreptunghiulare si bolti semicilindrice si cele realizate in plan trilobat cu turla pe naos, toate acestea masurand

25,9 metri in lungime, 8,10 metri in latime in dreptul pronaosului si 11,3 metri pana la streasina.

Diferite ornamentatii realizate pe portalul de la intrarea in biserica.

Detaliu pentru acadramentele gotice si muluri.

Pronaosul cu intrarea boltita in naos.

Biserica pastreaza incaperile clasice: pronaos, naos si altar, pronaosul este acoperit de doua calote sferice separate printr-un mare arc transversal din piatra, naosul este impartit in trei travei separate prin doua arce, iar absida altarului are forma consacrata semicirculara, fiind boltit in sfert de sfera.
Intrarea in naos se realizeaza printr-o bolta semicirculara de mari dimensiuni. Aceasta a fost realizata in vechime cu rolul de a mari spatiul pentru enoriasi, acelasi lucru l-am putut observa si la Biserica Sf. Dimitru din Suceava si la Manstirea Sf. Ioan cel Nou si cu siguranta mai sunt multe altele. Portalul de intrare care a fost scos de aici este expus acum in aer liber in apropierea intrarii.

Naosul si catapeteasma.

Despre pictura nu se pot preciza prea multe, deoarece edificiul a fost zugravit de nenumarate ori si este foarte greu de precizat, totusi este posibil ca edificiul sa fi beneficiat de pictura interioara si exterioara la fel ca si alte monumente stefaniene, la fel de probabila este varianta ca si Petru Rares sa fi impodobit monumentul, cum de altfel se si cunosc multe exemple in acest sens.

Biserica vazuta de pe partea sudica.

La exterior putem observa numeroase arcaturi oarbe, ocnite de piatra elemente de piatra realizate in stil gotic si multe brauri realizate din discuri de ceramica smaltuita, ceramica des folosita la decorul bisericilor.

Fereastra realizata in stil gotic, partea sudica.

Arcaturi oarbe, ocnite de piatra si brauri din ceramica smaltuita si colorata, partea sudica a bisericii.

Din odoarele bisericii s-au mai pastrat un Tetraevangheliar aflat astazi la Muzeul de Istorie al Romaniei, lucrat din porunca lui Stefan cel Mare si unele obiecte de decor din sec. al-XIX-lea. Cele mai importante reparatii s-au realizat intre anii 1799-1806 cand s-a realizat si bolta dintre naos si pronaos, iar intre anii 1871-1973 s-au realizat reparatii generale la interior si exterior si s-a pictat si tabloul votiv in ulei pe panza al lui Stefan cel Mare si Maria Voichita de catre pictorii Basarab si Mavrodin.

Arcaturile si contrafortii care se inalta pana la jumatatea constructiei, dispusi cate trei pe o laterala.

Vechiul portal de intrare in curtea bisericii, astazi refacut dintr-o arcada cel mai probabil cea originala si piatra fasonata.

Alaturi de biserica mai exista un edificiu la fel de monumental ca si aceasta si anume Turnul lui Stefan cel Mare. Acesta a fost construit in imediata vecinatate in anul 1499 cu rol de turn de straja si turn clopotnita, de la aceasta inaltime putandu-se urmari drumul care ducea la Roman si cel care venea de la Bistrita.

Turnul este construit din piatra bruta si pastreaza forma initiala a constructiei medievale. Tarziu in sec. al-XIX-lea s-a realizat inca un nivel peste cel medieval pentru "pazitorii

de foc".

Turnul lui Stefan cel Mare

Pe fatada turnului e pot observa braie din caramida si celebrele discuri mici de teracota smaltuita si colorata. Astazi in camera clopotelor se regasesc patru clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, despre care se zice ca detine o sonoritate unica, unul din secolul al-XIX-lea si inca doua clopote care sunt turnate recent. O legenda urbana spune ca in Turnul lui Stefan a locuit timp de 26 de ani mosul Gheorghe Lazar, un adevarat pelerin, unic pentru viata lui duhovniceasca.