miercuri, 7 martie 2012

Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava updated

     Mănăstirea "Sfântul Ioan cel Nou" cu hramurile Sfântul Gheorghe şi Sfântul Ioan cel Nou se află situată pe strada Ioan Vodă cel Cumplit nr. 2, pe drumul ce duce la Cetatea de Scaun a Sucevei. Constructia edificiului a inceput în anul 1514 de catre domnitorul Bogdan al III-lea si a fost finalizata in anul 1517 de catre fiul acestuia Stefanita, Manastirea indeplinind rolul de resedinta mitropolitana intre anii 1522-1677.
     Aici sunt adapostite moaştele Sfantului Ioan cel Nou aduse de catre domnitorul Petru Schiopul in anul 1589 de la Biserica Mirauti. Ansamblul manastirii are in componenta urmatoarele edificii: Biserica "Sf. Gheorghe" - datând din 1514-1522, Clisiarniţa, Stăreţia, Corpul de chili si Turnul clopotniţă.

 Turnul clopotnita si  Clisiarnita.

In anul 1589 a fost construit Tutnul clopotnita de catre domnitorul Petru Schiopul, amplasamentul acestuia fiind pe latura de nord a incintei manastiresti, turnul deservind şi ca acces principal în mănăstire.

Stema Moldovei pusa deasupra gangului Turnului clopotnita.

 De mentionat in privinta istoricului Manastirii ar fi ca in toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice caracteristice acelor vremuri, ostile regelui Jan Sobieski care se retrăgeau dupa infrangerea cu turcii din Moldova, l-au luat ca ostatic pe mitropolitul Dosoftei, împreună cu tezaurul Mitropoliei si cu moastele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Moastele au fost readuse dupa 97 de ani ca urmare a demersurilor bucovinenilor către autorităţile poloneze şi austriece.

Intrarea in pridvorul bisericii.

 Ca arhitectura biserica este construita in plan triconic, caracteristic bisericilor lui Stefan cel Mare si are clasicele incaperi: pridvor, pronaos, naos si altar. Este susţinută de 9 contraforturi: două în colţurile pridvorului, două sprijină arcul median al pereţilor pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale şi un picior de contrafort susţine absida altarului.

 Intrarea in naosul bisericii


     Deasupra portalui de intrare in pronaos se afla pisania scrisa in limba slavona si contine urmatoarele cuvinte: Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârsirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul si de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tării Moldovei, să zidească biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfântului Mare Mucenic si Purtător de biruinta Gheorghe si a început a zidi în anul 7022 (=1514) si nu a izbutit să o săvârsească, iar fiul său Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Tării Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a zidit de la ferestre în sus si a săvârsit-o în anul 7030 (=1522) a lunii noiembrie sase si a domniei sale al saselea curgător si s-a sfintit de mâna Prea Sfintitului Mitropolit Chir Teoctist".

 Portalul dintre pridvor si pronaos realizat in stil gotic-moldovenesc cu o rama dreptunghiulara si patru randuri de muluri terminate in arc frant.

 Pridvorul privit prin portalul pronaosului.

Pictura murala realizata pe peretele nordic al pronaosului.

 Pictura bisericii a fost realizata în stil bizantin atât în interior, cât şi în exterior. Pictura din interior datează din vremea domniei lui Ştefăniţă Vodă, iar cea de la exterior datează din vremea lui Petru Rareş, asemanatoare cu cea de la Manastirea Humor şi Manastirea Moldoviţa

Cele doua bolti sub forma de calote sferice care acopera pronaosul.

Pictura murala de pe boltile pronaosului.

Pictura murala pe peretele care desparte pridvorul de pronaos.

Fereastra nordica a pronaosului.

Bolta care desparte pronaosul de naos.

 Naos
In partea stanga a pozei de afla un mic pridvoras cu rol de acces in biserica. Acesta a fost construit de Mitropolitul Veniamin Costachi in anul 1837, inlocuid un pridvor mult mai vechi realizat de mitropolitul Teofan de la Rasca in anul 1579.

Pictura murala de pe peretele sudic din naos.

Arcul boltii care desparte pronaosul de naos.

Locul unde sunt depuse moastele Sfantului Ioan cel Nou

Cele mai importante obiecte pe care le detine Manastirea sunt cele 12 placute de argint, foarte frumos gravate ce impodobesc sicriul de chiparos al Sfantului Ioan cel Nou, realizate in vremea lui Alexandru cel Bun.

 Pictura murala din micul pridvor care este construit in partea nordica a naosului.

Naosul
Deasupra naosului se ridica o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre în cele patru puncte cardinale, aşezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse şi sprijinită de patru contraforturi pe laturile oarbe.

 Partea nordica a naosului.

Una din ferestrele naosului, infrumusetata cu vitraliu modern.

 Pictura murala de pe partea nordica a naosului.

 Pictura murala de pe partea sudica a naosului.

  Pictura murala de pe partea sudica a naosului, reprezentand scene cu sfinti militari.

   Pictura murala din naos, reprezentand scene cu sfinti militari.

   Pictura murala de pe partea sudica a naosului.

  Pictura murala de pe partea nordica a naosului, reprezentand scene cu sfinti.

   Pictura murala de pe partea sudica a naosului, reprezentand scene cu sfinti.

Pictura murala de pe turla naosului.
Turla este asezata pe doua baze poligonale cu arcuri piezise si pandativi caracteristici stilului moldovenesc.

 Tabloul votiv

Tabloul votiv este pictat pe partea dreapta a naosului (partea sudica) si prezinta pe domnitorul  Bogdan al-III-lea sau cel Orb impreuna cu fiii:  Stefanita Vodă si Petru. Stefanita apare  îmbracat cu o mantie cu guler, avand un sir de perle la maneci cu marginile impodobite cu pietre pretioase.

 Ceea ce pare a fi un alt tablou votiv reprezinta o pictura murala realizata cu ocazia aducerii moastelor Sfantului Ioan cel Nou

Pictura murala din naos, scena rastignirii.

 Clisiarnita a fost construita de catre Mitropolitul Anastasie Crimca intre anii 1626-1629. In aceasta eclesiarnita a functionat prima scoala catehetică clericala din Suceava, condusă de ieromonahul Daniil Vlahovici.

Biserica vazuta de pe partea sudica.

 Acoperisul bisericii a avut initial o acoperire de plumb care a fost furată în urma invaziilor din Moldova în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Astfel acoperişul a fost refăcut din sindrila lunga si ingusta confecţionată din brad sau fag. In prezent acoperisul este realizat din ţiglă smălţuită şi colorată.

 Pictura murala exterioara de pe clisiarnita bisericii, infatisand muncile Sfantului Ioan de pe strazile Cetatii Albe.

 Partea superioara a absidei sudice.

Urme de pictura murala pe unul din contrafortii ce sustin peretele sudic.

 Peretele sudic al bisericii si doi contraforti ce se inalta pana la doua treimi din zid.

Cateva fresce exterioare se mai pastreaza pe peretele sudic si prezinta scene ca: Acatistul Maicii Domnului, Asediul Constantinopolului, Parabola fiului risipitor, Arborele lui Iesei etc.

  Peretele sudic al bisericii.
 Corpul de chilii.

 Staretia

 Una din portile gradinii ansamblului manastiresc.
In gradina Manastirii se spune ca ar odihni si oasele Domnitorului Despot Voda.

 Pietre tombale descoperite in incinta manastirii si incastrate in zidul de incinta in urma refacerii acestuia.

 Inca de la inceputul functionarii, Mănăstirea a fost împrejmuită de ziduri din piatră, dar cu timpul acestea au fost înlăturate. Ulterior au fost construite noi ziduri de incintă din piatră, de înălţimi reduse. În aprilie 2010 a început o noua refacere a zidului de incintă in acesta fiind incastrate câteva pietre de mormânt cu inscripţii în limba slavonă, care arată că în jurul bisericii mitropolitane au fost inhumati unii demnitari din acele vremuri.

 Ferestrele bisericii de pe partea vestica.

 Urme vagi de pictura murala de pe peretele vestic.

Lucrari de restaurare a edificiului au avut loc intre anii 1898-1910, realizate de arhitectul austriac Karl Romstorfer. Acesta a reusit sa finalizeze curatarea picturii interioare, înlocuirea ramelor ferestrelor şi a portalului pridvorului, retencuirea faţadei, acoperirea bisericii cu ţiglă colorat-smălţuită si înălţarea turnului clopotniţă cu un etaj şi o turlă. Alte lucrari s-au desfasurat în perioada 1967-1968, fiind reparate corpurile de chilii.

 Biserica vazuta de pe treptele Staretiei.

Ultima restaurare a picturii interioare s-a realizat intre anii 2000-2007. Echipa condusa de Prof. Dr. Oliviu Boldura a  indepartat stratul gros de fum si praf ce acoperea pictura si care o facea practic invizibila.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu