Despot Voda cunoscut si sub numele de Ioan Iacob Heraclide, a fost de origine greaca din Samos, aceasta purtand titluri de cavaler şi conte palatin al Imperiului romano-german.
Prin uneltirea lui AlexandruLapusneanu acesta ajunge domn al Moldovei în 1561 cu ajutorul nobilimii protestante din Polonia si a celei habsburgice, obţinând apoi si asentimentul Porţii otomane prin urcarea tributului la 50 000 de scuzi. Totusi el nu reuseste sa multumesca polulatia si nobilimea prin masurile luate, ingreunandu-si foarte repede situatia si cu ajutorul uneltirilor lui Laski, un nobil polon care si-a amanetat proprietatile pentru a-l ajuta sa ajunga la tron.
Simtindu-se amenintat din toate directiile Despot Voda se refugiaza in Cetatea Sucevei unde asediat de hatmanul Stefan Tomsa timp de trei luni, acesta este silit sa deschida portile. Stefan Tomsa il ucide cu o lovitura de buzdugan
si i se taie capul cu spada, corpul fiind inmormantat dupa unele surse in Gradina Manastirii din Suceava (cred ca este vorba despre Manastirea Sfantul Ioan cel Nou), iar capul a fost impaiat si trimis la Constantinopol.
si i se taie capul cu spada, corpul fiind inmormantat dupa unele surse in Gradina Manastirii din Suceava (cred ca este vorba despre Manastirea Sfantul Ioan cel Nou), iar capul a fost impaiat si trimis la Constantinopol.
Biserica Mirauti, fosta Mitropolie a Moldovei
Legenda lui Despot Voda practic ne impartaseste urzeala acestuia de a avea un nume si de a ajunge pe tronul Moldovei.
Cronicarul Ioan Neculce ne spune despre el ca era una din slugile lui Despot ce Mare si dupa moartea acestuia la Venetia sau la Rim, Despot Voda se intelege cu celelalte slugi ca sa zica ca el este nepototul lui Despot cel Mare si sa imparta averea intre ei, iar lui sa-i dea actele si scrisorile. Si marturisind catre venetieni ca el este nepotul lui Despot ce Mare, slugile au reusit de au impartit averea, iar el a luat doar scrisorile si un hrisov de la imparatul nemtesc Carol si cu acele scrisori in timp a uneltit pana a ajuns domn, precum scrie letopisetul.
Masa lui Stefan cel Mare din curtea Bisericii Sfanta Cruce din Patrauti, se spune despre ea ca a facut obiectul sursei de inspiratie pentru creatia lui Brancusi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu